Atelierul de desen

Chiulesc de la ultimele doua ore si nu ma duc la fumat , ca ceilalti colegi , ci ma asez la o masa in atelierul de desen . Imi asez plansa pe masa , imi scot gouache-le , pensulele si ma apuc sa fac detaliile la desenul meu .

Chiulesc si eu de la ultimele 2 ore, dar inainte sa plec acasa, ma duc la atelierul de desen. Stiam ca profa de desen nu e in scoala fiind olnava si nu are cine sa o inlocuiasca, asa ca elevii care urmau sa aiba desen plecasera acasa. mai stiam si ca eu eram prima care aflase asta de la elevul de servici. Insa atelierul ramase deschis. Ma gandeam sa vad daca mai e cineva pe acolo si mai ales daca m-as putea alege cu cate ceva uitat prin banci de zilele trecute, caci pe acolo femeia de servici trecea doar o data pe saptamana, sambata.
Ajung la atelierul de desen, observ ca usa este inchisa insa aud ceva miscari. Planul meu se schimba brusc. Ma duc in vestiarul scolii si ma schimb de uniforma scolara. Imi iau pe mine o fusta verde, o camasa alba, o las putin deschisa la gat, ma machez incat sa nu mai fiu recunoscuta, apoi imi asez parul, intr-o alta coafura, decat cea cobisnuita si in locul adidasilor imi iau o pereche de pantofi cu toc inalt. Dupa ce ma deghizasem, ma deplasez spre atelierul de desen. Luand o atitudine de profesoara, ciocan usor la usa dupa care o deschid.
-Konnichiwa! Ii spun eu fetei care desena.

- Hey ! Salut . Esti o eleva noua ? Nu te-am mai vazut pe aici ..
Imi las de desen si ma duc s-o observ pe fata de mai aproape , urmand sa ma duc sa-mi iau castile din ghiozdan .

-Nu sunt noua. Si eu care speram sa crezi ca sunt suplinitoarea profei de desen. Sunt eu Sanara.

- A , Sanara . Nu te-am recunoscut . Ma bucur ca ai venit si tu pe aici , ma simteam cam singura . Ia un loc .
Ma duc si pun un scaun langa al meu .

-Asta era si ideea. Spun eu zambid.
Iau apoi loc pe scaunul ce mi l-a oferit Alice. Numai ca acum as prefera a fac farsa oate altui elev sau eleve. Poate cu altii reuseste. Mai ales daca imi vei fi complice. Si ce ai desenat pana acum?

- Umm , pai pana acum am facut schita la o casa si am pictat jumatate din ea . Dupa ce o pictez , mai am de lucrat cu detaliile .

-Vad ca desenezi foarte frumos. Apropo, daca vrei, cu detaliile te pot ajuta si eu.

- Eh , lasa , imi place sa fie numai munca mea . Mersi oricum . Tu ce ai de gand sa faci ?

-Eu am de gand sa desenez locul meu preferat din natura.

- Si care e acesta ?

O livada, din afara orasului. Nu e prea departe de oras. De la iesirea din oras, mergi pe jos cam o ora jumate. Ei bine, eu ca pot sa zbor, fac 10 minute.

-Aha , pleci acum ca sa te mai uiti la ea sau ai facut deja schita ?

-La de cate ori am fost pana acum acolo, o am bine intiparita in minte. Asa ca nu mai e nevoie de inca un drum. Da daa tu ai chef de o mica excursie, am putea merge acolo.

- Ah , dar nu ai putea cu ajutorul puterilor tale magice sa faci o poza , fara sa te misti de aici ? Nu stiu ce lene m-o prins astazi , vorba bunicii mele " Am o lene de ma doare " .

-Asta poate dura ceva mai multisor. Dar da, pot. Intai va trebui sa fac sa apara o camera foto digitala tip Polaroid, dupa care sa o teleportez acolo sa faca singura poza, dupa care se teleporteaza inapoi si imi da poza. Deci va dura cam 5 miute toata chestia asta, nu cateva secunde cum te-ai obisnuit pana acum cu vrajile mele.

- Aha , dar totusi ti-ar lua cam un sfert de ora sa te duci tu personal pana acolo , sa faci poza , sa o aduci . Draguta camera Polariod , eu am Canon EOS , mi-am luat-o acum cateva luni , mi-a placut pentru ca e rezistenta la praf si la zapada , eu cum obisnuiesc sa le scap pe toate pe jos ..

-Ai dreptate. Atunci o sa o fac. Spun eu si spun o vraja care incepe cu Accio si in mana mea aparuse camera mea foto:
http://www.matadorrecords.com/matablog/wp-content/uploads/2008/10/b00004yvcc01_sclzzzzzzz_.jpg
Aceasta e camera mea foto. Iti place?
-Ei bine, a mea e rezistenta la apa si deci prin urmare cred ca si la zapada. Dar da are dezavantajul prafului. De aceea trebuie sa o pun intr-un loc mai ferit si o data la cateva luni curatata de praf. Daca se aduna prea mult praf si intra in ea, incepe sa nu mai mearga.

- Da , imi place . O trimiti acum ?
Tin pensonul in gura in timp ce imi aranjam un elastic in par .

-Da. Spun eu.
Apoi Fac un semn si camera foto dispare.
-O sa apara inapoi in 3 minute. Dureaza sa faca poza fiindca e o camera profesionala. Isi alege singra unghiul de filmare si stabileste singura toate detaliile astfel incat poza sa iasa una profesionista.

- Aha , spun eu . Cand eram mica mereu mi-am dorit sa pot face si eu astfel de vraji . Acum imi dau seama ca tehnologia nu va invinge niciodata magia .
Iau pensonul din nou in mana si continui sa lucrez la detalii .

-Ai dreptate. Tehnologia nu va invinge niciodata magia dar magia uneori poate colabora cu tehnologia. Uneori magia se mai folosese si de fizica si chimie. Potiunile de exemplu se folosesc de chimie. Nu pot spune decat ca potiunle magice au un secret al lor si ce pot spune e doar ca se lucreaza cu ordinul miligramelor si al microgramelor de substante. O potiune trebuie sa contina substantele elementare formulei insa intr-o doza atat de mica incat sa nu afecteze sanatatea unui organism viu. Uneori se folosesc substante secrete pentru a diminua mult efectul substantelor nocive sau otravitoare. Restul e secret.

- Aha , interesant . Chiar imi place sa discut cu tine .
Ma uit la telefon sa vad cat e ceasul .
- Si cand apare aparatul ?

-Ar trebui in cateva secunde. Spun eu. Apoi aparu aparatul in mana mea si facu un zgomot si scoase poza.
http://4.bp.blogspot.com/_dWqSBXkzoKw/S8xdnoJvEcI/AAAAAAAAAGo/68nNq7D01lI/s1600/Asp_Orchard.jpg

- Ce frumoasa imagine , spun eu zambind . Dar este destul de grea , pana cand faci detaliile florilor , iti va lua vreo 20 de ore ..